marți, 14 mai 2013

Prima Sfântă împărtăşanie


 
Bucuria primirii lui Isus

 


    În biografia unui copil creştin catolic, ziua Primei Sfinte Împărtăşanii (scriu cu majuscule pentru a scoate în evidenţă faptul că e denumirea unui eveniment) este unică în frumuseţe şi semnificaţie. El vine la biserică plin de emoţii, însoţit de părinţi, rude şi prieteni, îmbrăcat cât se poate de frumos şi festiv. Albul complet în cazul vestimentaţiei fetiţelor este impresionant. Emoţii puternice îi sunt rezervate şi preotului celebrant. Pentru prima oară în viaţa lor, copiii îl primesc în sufletul lor pe Isus Euharisticul. Un mai mare cadou nu li s-ar putea face! De aceea, trebuie marcată bine această zi, fericita oră a sfintei Liturghii în cadrul căreia se împărtăşesc pentru prima oară cu Trupul lui Cristos, cu multă grijă în jurnalul copilăriei lor.
    Duminica trecută am putut să trăiesc şi să celebrez bucuria Primei Împărtăşanii cu 15 copilaşi, în biserica secundară a parohiei noastre. Sfânta Liturghie a fost pregătită cu multă dăruire. Mamele lor au format un cor special pentru această zi. Ei înşişi au pregătit cântece pe care le-au animat cu gesturi şi mişcări artistice. Evanghelia cu cei doi ucenici de la Emaus şi recunoaşterea lui Isus la frângerea pâinii a fost jucată pe roluri. Copiii au înţeles că Isus este prietenul care merge alături de ei şi-i însoţeşte în toate momentele lor grele; El este totodată cel care schimbă tristeţea lor în bucurie. După ce Isus frânge pâinea, dispare ca să rămână în alt mod mai departe. Unde? În cer, a răspuns un copil. Un alt a dat răspunsul pe care îl aşteptam: în pâine. La orice sfântă Liturghie, Isus vine la noi în pâinea euharistică pe care o transformă în Trupul său! Copiilor le-am spus că nu pot înţelege acest mister şi i-am asigurat că nici mai târziu nu-l vor înţelege. Isus se face prezent, iar noi suntem bucuroşi să putem să credem în el!
     Celor 15 copilaşi le doresc bucuria inimii curate, însoţirea cu Isus Cristos pe drumul copilăriei şi dorul de a reprimi acest preţios şi divin cadou: Sfânta Împărtăşanie.
 
 






   

3 comentarii:

  1. Ce frumos!
    Minunata bucurie...zambete de copiii, preotul care ii invata si parintii care ca ii sprijina.
    Imi amintesc de Prima Impartasanie fetei mele, Magda. Era atat de emotionata cand mergea la pregatirile pentru momentul festiv si tacerea ei era atat de profunda incat nu indrazneam sa o intreb ce simte si ce gandeste. In ziua premergatoare, parintele paroh Iosif Dorcu a adunat copiii si le-a prezentat Potirul, Sfanta Impartasanie si cum o vor primi Duminica. Se putea vedea in ochisorii lor nedumerirea de copil si, asa cum ati scris, misterul ce nu poate fi inteles usor. Momentul important pentru ei a fost la fel de inaltator ca cel pe care copiii din jurul dumneavoastra l-au trait. Au fost aceleasi intrebari pe care le-ati subliniat si raspunsurile lor au venit la fel ca ale copiilor din parohia pe care o slujiti.Asa putem vedea ca iubirea se traieste fara granite. Mie mi-a placut insa simplitatea fetitei mele."Ce gust bun are!... credeam ca are gust de peste(nt:pe atunci nu-i placea pestele)."
    In acel moment am inteles ca ea s-a apropiat de Isus printr-un simt pe care noi il neglijam de multe ori in viata, dar care ne da valoare de crestin si lumina.
    "Voi sunteti sarea pamantului. Daca sarea isi pierde gustul, cu ce se va sara?(Mt5,13)"
    Felicitari pentru micutii crestini si multe impliniri frumoase!
    Multe bucurii parinte si multa sanatate!
    Simona

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ati descris atat de frumos si induiosator sentimentele Magdutei de la Prima Sfanta Impartasanie! Da, pe ea o cunosc dupa tacerea ei. A putut sa spuna despre gust ca e bun! Ma bucur ca randurile de mai sus v-au prilejuit asa o amintire pretioasa. E atat de minunat sa vezi copiii pentru prima oara cu sfiala si inocenta lor. Da, ii felicit si eu si le urezi sa simta bucuria ca sunt crestini! O seara linistita va doresc si saptamana cu bucurii spirituale!

      Ștergere
  2. In fiecare an traiesc si eu un sentiment de multumire si recunostinta in aceasta minunata sarbatoare ... cand pentru prima data copiii pe care ii pregatim, il primesc pe Isus in sufletul si inima lor candida. Acest moment imi doresc, sa fie pentru toti copii (si pentru fiecare dintre noi) unul dintre cele mai de pret. Sufletul sa tresalte de bucurie caci primeste vizita celui mai drag şi devotat prieten, Isus. Si aceasta vizita ...nu este inopinata... ea trebuie sa fie pregatita cu si din toata inima! In fiecare zi!
    Felicitari acestor minunati copii ..si tuturor celor care s-au implicat in pregatirea acestei duminici festive!
    Noi suntem in asteptarea sarbatorii ...

    RăspundețiȘtergere