duminică, 15 iulie 2012

Revenire




În urma vacanţei



      Am revenit mai târziu decât mi-am închipuit pe acest blog, după o vacanţă bogată, plină de întâlniri, de revederi frumoase şi regăsiri cu cei dragi inimii mele. Când trăieşti în ţară străină, vacanţa o aştepţi şi o trăieşti cu o intensitate pe care, acasă fiind, n-ai cum s-o simţi. Mărturisesc că nu altfel mi s-a întâmplat. Ritmul activităţii cotidiene se rupe odată cu ziua plecării acasă, calendarul se umple cu alte activităţi, îndeosebi cu întâlniri, fragmentarea este resimţită în fiecare zi, în sensul că timpul este împărţit pentru a cuprinde pe cât mai mulţi. Îi mulţumesc Domnului pentru tot ce am putut să trăiesc, pentru toate clipele de comuniune; pentru participarea la sfinţirea întru Preoţie a celor 16 candidaţi pe 29 iunie şi, implicit, pentru rememorarea celebrării hirotonirii mele în urmă cu 6 ani; pentru primiţia sărbătorită în satul natal de preotul nou-sfinţit Mihail Cojan, pentru frumoasele revederi cu cei de acasă, cu cei de la Iaşi şi din altă parte, pentru celebrările sfinte, pentru toată buna dispoziţie simţită din plin în sufletul meu în cele 10 zile petrecute acasă.
     E pur şi simplu minunat când constaţi că multe legături nu încetează să existe în ciuda spaţiului atât de mare care se interpune între tine şi ceilalţi. Îi mulţumesc mult lui Dumnezeu pentru oamenii dragi pe care mi i-a dat şi de care m-a legat, de împărtăşirile frumoase pe care le-am avut.
Orice vacanţă e o rupere de ritm. M-am întors zilele trecute. Exerciţiul de a scrie îl lăsasem deoparte. Stăteam în faţa minţii mele şi nu ştiam ce voi mai scrie, cum voi continua, cu ce anume voi mai umple rândurile. Nu e uşor să scrii. Nu e lejer să formulezi idei aşa încât să-ţi placă ţie mai întâi să le citeşti şi apoi să le autorizezi plecarea spre alte minţi şi ochi care să le lectureze. Aşadar cu oarece anevoie şi greutate m-am silit să scriu. 
      Vă mulțumesc tuturor celor care mă citiți, celor care mi-ați dat de înțeles că ar fi bine să mai scriu. Vă salut cu maximă cordialitate și vă doresc binecuvântarea Cerului în lucrurile pe care le faceți, în cuvintele pe care le rostiți și în gândurile cele mai intime ale sufletelor voastre.   

3 comentarii:

  1. Bine ati revenit intre noi ,in aceasta lume virtuala care se numeste FACEBOOK . Astept cu nerabdare sa ne mai povestiti din experientele dvs. pe care le-ati trait alaturi de cei de acasa si nu numai . Dumnezeu sa va ajute mereu ,sa puteti scrie cat mai multe predici s-au note .Va multumesc si eu pentru urarile facute tuturor celor care va citim ,cu mult drag .....eu am scris ceva si la ,,O mica vacanta '' ,nu cred ca v-ati uitat pana acum ....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc mult pentru ganduri! Ele ma incurajeaza sa-mi impartasesc gandurile cu privire la evanghelie si nu numai! O seara linistita de duminica va doresc si pace in inima!

      Ștergere
  2. Cristian, ne bucuram si apreciem faptul ca te-ai "silit" sa scrii. Stim ca vacantele cu cei dragi au un gust aparte, un alt ritm si farmec.........Insa scrisul pe care tu il practici este o modalitatea de a pastra comuniunea utilizand instrumentele de care dispunem. E adevarat ca nu este usor sa scrii, sa formulezi ideii, sa incerci sa transmiti un mesaj. E o cizelare neincetata.....Sa scrii e un dar!Pentru mine e un semn de rabdare, curaj, perseverenta.... conectare la realitatea divina si umana.......Hai cu spor!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere